Chestionarul lui Proust

20 Mar

Va mai amintiti de oracolele pe care le aveati sau in care scriati (sau ambele🙂 ) in copilarie? Ei bine si eu le-am uitat… pana astazi. Citind articolele unor bloggeri am dat peste Chestionarul lui Proust… de fapt am dat peste blogul http://dumitruoana.wordpress.com/, dupa care am descoperit si acest chestonar. Sper ca posesoarea blogului nu se va simti ofensata in vreun fel de decizia mea de a lasa un link catre blogul ei. Asa mi se pare corect. Am gasit ceva, am preluat, am oferit si sursa de inspiratie, chiar daca ulterior am aflat ca nu e o chestie asa de „ascunsa”🙂. Ignoranta mea iese incet la suprafata cand descopar cate ceva despre care, presupun, orice alt pamantean stie macar putin. Dar asta e alt subiect…

Oricat de pueril ar parea acest chestionar, cred ca poate oferi anumite raspunsuri si te poate ajuta sa te descoperi. Pe mine m-a facut sa ma gandesc la niste lucruri pe care nu cred ca le-am constientizat (pana acum) despre persoana mea. Va propun sa incercati sa raspundeti acestul chestionar, fie public, fie pentru propriul suflet.

Oare ar trebui sa mentionez si ce e cu Proust? Marcel Proust? In cautarea timpului pierdut? Sper ca nu… dar ma simt oarecum obligata sa clarific faptul ca acest chestionar a fost completat de el in oracolul (jurnalul, caietul…) unei prietene, Antoinette Faure.

1. Principala mea trăsătură: determinarea

2. Calitatea pe care doresc să o întalnesc la un bărbat: daruirea fata de ceea ce face si fata de persoanele dragi si  inteligenta

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie: ascutimea mintii

4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei: faptul ca stiu cum sa-mi ridice moralul

5. Principalul meu defect: sunt mult prea vulcanica

6. Îndeletnicirea mea preferată: cititul (as putea raspunde precum Proust: „Sa iubesc.”)

7. Fericirea pe care mi-o visez: o liniste agitata (in traducere: o viata linistita, dar plina de activitati care sa ma stimuleze intelectual, spiritual…)

8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire: sa raman singura (singura = fara cei pe care ii iubesc… care… nu sunt multi)

9. Locul unde aş vrea să trăiesc: orice loc normal, civilizat, in care sa traiesc alaturi de cei pe care ii iubesc

10. Culoarea mea preferată: verdele

11. Floarea care-mi place: trandafirul (delicat si intepator)

12. Pasărea mea preferată: acum… randunica pentru ca aduce primavara🙂

13. Prozatorii mei preferaţi: Calinescu, Coelho (mda…), Eco, Balzac

14. Poeţii mei preferaţi: Nichita Stanescu, Tudor Arghezi, Bacovia, Baudelaire

15. Eroii mei preferaţi din literatură: Pascalopol (ciudat… stiu…)

16. Eroinele mele preferate din literatură: Julie d’Aiglemont

17. Compozitorii mei preferaţi: Bizet

18. Pictorii mei preferaţi: Sandro Botticelli, Stefan Luchian

19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală: oamenii care obtin ceea ce vor prin munca

20. Ce urăsc cel mai mult: incultura, ignoranta, lipsa dorintei de autodepasire, mizeria umana (si nu numai), eschivarile, momentele mele de slabiciune

21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere: calmul

22. Cum aş vrea să mor: batrana, inteleapta, intreaga la trup si minte

23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţa: nu comentez

24. Deviza mea: Be silent, or say something better than silence. (Taci, sau spune ceva mai bun decat tacerea.)

Am ales sa raspund si eu la aceste „provocari”, tocmai pentru ca nu vreau sa fug de raspunsuri. Sper ca v-am trezit interesul pentru acest chestionar… Spor la completat🙂

PS: Da! sunt poate o persoana scufundata in contradictii… urasc aparentele, dar in acelasi timp, indirect, le iubesc. Iubesc tot ce tine de moda, iubesc sa stau in bucatarie mestecand in oale asemeni unui vrajitor iscusit, iubesc cartile si muzica buna, iubesc mai multe lucruri decat oameni. Cel mai important? Accept asta….

3 Răspunsuri to “Chestionarul lui Proust”

  1. dumitruoana Martie 20, 2011 la 10:03 pm #

    Iti multumesc pentru precizare. Nu e nici o suparare😛.
    Sincer, e foarte interesant sa observi si raspunsurile altui om. Mie cel putin mi se par la polul opus fata de ale mele si asta nu ma duce cu gandul decat la sunt atatia oameni pe pamant si fiecare are esenta lui, e unic. Si spune-mi tu, nu e mereu frumos sa cunosti ceva unic?

    • coquetteetgourmet Martie 20, 2011 la 10:09 pm #

      O, ba da! Dar mi-ar placea atat de mult ca fiecare dintre noi sa incerce sa fie el insusi, tocmai pentru a pastra nota personala. Observ atat de multe incercari de copiere a opiniilor si ideilor altora… dezamagitor…

      • dumitruoana Martie 20, 2011 la 10:13 pm #

        Oamenilor le e frica sa fie ei insisi. Sunt atatea „presiuni” in ziua de azi, cea mai importanta fiind societatea cu „ce vor spune ceilalti daca fac asa?”. Omul nu mai e multumit doar de el insusi, de starea sa spirituala. Parca e prea multa galagie si te pierzi. N-ai timp sa gandesti pentru tine si-atunci te trezesti copiind sau facand lucruri doar pentru a nu sta degeaba, sau, mai rau, sa nu-ti lasi gandurile sa-ti spuna „de ce faci asta? infrunta-i si fii tu insuti!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: